Relaxare?

Ma apropii de sfarsit, si aproape ca nu imi vine sa cred. Maine dimineata imi depun lucrarea de licenta, dupa lupte seculare, dupa sute de examene si zeci de ore de scris si de citit.... dupa doi ani in care vacanta=scoala de vara, sau=weekend in vama, nu-mi vine sa cred ca in sfarsit ma apropii de acea vacanta ADEVARATA. Vacanta aia in care nu fac NIMIC, zac cu burta la soare si ma gandesc la cai verzi pe pereti.

M-am dezobisnuit un pic. In ultimii ani am fost tot timpul intr-o stare de agitatie, intr-o stare de a face ceva. Recunosc, am obosit un pic, mental, sentimental. Am nevoie de o pauza.

Nu stiu daca tie ti s-a intamplat vreodata, dar eu am ajuns in faza in care nu pot sta o saptamana fara sa fac nimic, doar sa ma relaxez. Ajungeam cumva sa ma simt inutila, sa simt ca trece timpul pe langa mine. Ajungeam sa am nevoia sa fac CEVA, pentru viitorul meu sau pentru altii.

Acum m-am relaxat un pic, and it feels good. Andrei rade un pic de mine, pentru ca in calendar am numai activitati gen "coafor", "shopping", "iesire la bere", "fitness". Dar in momentele astea in care am grija de mine, (de minele care e acum in momentul asta), si nu mai fac lucruri pentru viitor, simt ca ma relaxez. De exemplu, alaltaieri citeam o carte pe calomnie si insulta (tema mea de licenta), si la un moment dat am simtit ca obosesc mental. Si m-am intrerupt: mi-am facut ordine prin camera, prin haine, prin hartii. Am schimbat apa la flori, am periat pisoii. Am stat jumatate de ora in genunchi, in baie, frecand cu periuta o poseta murdarita. Si tot "exercitiul fizic" si lipsa de activitate intelectuala intensa mi-au facut foarte bine.

In ultimul timp am gandit prea mult, am citit prea mult, am scris mii de pagini. Vreau sa ies la aer liber, sa tin ochii inchisi, sa respir adanc, si sa ma bucur de vara si de soare.

Da, cred ca asta o sa fac.