Se spune ca absolvirea facultatii e unul din momentele alea importante, care se intampla o data in viata, si care marcheaza incheierea unei etape si inceputul alteia. Well, la capitolul asta sunt un pic mai nonconformista. In primul rand pentru ca sunt studenta la doua facultati. Si atunci care din momente il consideri momentul-cheie?? Sa zicem insa ca Facultatea de Filosofie a fost intotdeauna facultatea mea de suflet, mediul in care am crescut, am invatat si am devenit un alt om, un pic mai aproape de maturitate si completitudine. Poate de aceea ziua de 15 mai a fost ziua in care mi-am luat la revedere de la colegi, de la profesori, de la bancile facultatii. Pentru cei care vor sa vada cateva poze frumoase cu oameni frumosi, click aici.
Poate cel mai ciudat este insa faptul ca sarbatoresc absolvirea facultatii fara a indeplini doua conditii importante: nu mi-am incheiat mediile, si nu mi-am dat licenta. Al doilea e un motiv valabil pentru noi toti si, teoretic vorbind, e cel putin ciudat. Cum poti sa te lauzi ca ai absolvit facultatea daca fara licenta nu iti poti lua diploma de absolvire?
Ma gandesc ca singurul motiv pentru care lucrurile se intampla in ordinea asta e unul mai degraba operational. Acest moment este probabil singurul in care providenta ii poate aduce pe toti colegii la un loc. Licenta poti s-o dai si peste un an, doi, fiecare in ritmul sau; insa toti avem ritmuri diferite. Asa ca acesta a fost ultima data cand probabil ne sincronizam, sau cel putin pentru urmatorii 5 ani.
In orice caz, festivitatea a fost foarte placuta, cu simboluri si substanta. Si desi unii n-au fost de acord cu obiceiul "american" de a purta robe si toci, acestea nu ne-au impiedicat pe niciunul din noi sa investeasca in eveniment atata simtire si emotii cat a putut.
Monday, June 2, 2008
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment