O ocazie unica. Ia sa vedem noi cum se descurca americanii impotriva furiilor naturii! Zilele trecute au fost neobisnuit de calde la Bard. E intai decembrie. Trebuia sa fie frig si, de ce nu, niste zapada. Toti amicii mei americani m-au amenintat de mai bine de doua luni ca iarna o sa fie grea. Si totusi, in ultimele zile m-am luptat cu caldura. 20 de grade celsius.
Insa s-a intamplat ceva neasteptat. Ieri am fost anuntata ca "un front de aer foarte rece din Antarctica va ajunge maine in New York". Va fi un vant extrem de puternic, si probabil furtuna. Mi-am zis: s-o vad si pe-asta. Si cum nu ar fi fost de ajuns, maine s-ar putea sa ninga.
Perfect, mi-am zis, o ocazie buna sa testez multe chestii de-aici: 1. exactitatea previziunilor meteorologice. In Romania niciodata nu mi-a pasat de ce zic meteorologii. Din simplul motiv ca nu prea o nimeresc baietii. Eh, acum pot sa spun ca baietii americani o nimeresc cam la fix. Am ras citind mesajul oficial "Furtuna va incepe la pranz". Era 12:15 minute si nu incepuse nici o furtuna! Eh, furtuna a inceput la 1:30. Eram in clasa. M-am uitat pe geam si mi-am zis "Oh shit, the storm has begun."
Bun, deci pe-asta au nimerit-o. Nota 10. Fricoasa din fire, am luat in seama toate sfaturile lor: am mers la distanta de copaci, mai mult prin-nauntru, si m-am uitat pe sus dupa crengi zburatoare. Cel mai simpatic sfat al lor: "Be prepared to duck". Hehe :) Ca gluma, mi-am zis ca e bine ca am un ghiozdan greu in spate, ca altfel m-ar fi zburat vantul.
Ca un om prevazator, m-am oprit la magazinul din campus si am cumparat cate ceva de mancare (daca intr-adevar ramanem fara curent, izolati si infometati??). Bine am facut :P.
Vantul a fost simpatic. Nu prea l-am luat in seama. Mi-am scris e-mailurile, mi-am facut treburile, mi-am spalat rufele (ca daca ramanem fara curent si eu n-am haine curate sa supravietuiesc??), am facut un dus (ca daca ramanem fara curent si fara apa calda, eu cum o sa supravietuiesc pentru un timp nelimitat??)
Interludiu: actiunile si gandurile mele reflecta o gandire pur europeana. Ei nu prea isi fac griji de-astea. Daca au o lanterna (care, da, e buna la casa omului pe timp de intuneric!) totul e ok. Si au dreptate, aici la ei acasa. Pentru ca sistemul se asigura impotriva acestui gen de situatii si se asigura ca oamenii sa aiba cat mai putine motive sa se planga. [In contrast, imi aduc aminte cat de oribil e sa traiesti fara caldura, fara gaz, fara apa calda - pentru ca da, am avut ocazia in viata sa le experimentez - pe rand sau in acelasi timp].
Deci da, mi-am zis in momentul in care a picat curentul (la ora 6:30 seara), asta e o ocazie buna sa vad cum se descurca americanii in situatii de-astea. Nu tu lumina, nu tu frigider, nu tu aragaz. Nu tu internet :). Nu tu energie. Dar baietii au generatoare de rezerva. Thank God!
Am reusit sa-mi pastrez interesul filosofic doar pentru o perioada scurta. Dup-aia, ca orice om, mi-am dat seama cate lucruri nu pot sa fac fara curent electric. Pana si bateria de la laptopul asta se va termina in curand. Totul tine de ce aleg sa fac cu el.
Probabil ca cel mai mult ma deranjeaza ca nu pot sa invat. Luminile de rezerva sunt prea slabe pentru gustul meu. Dar daca nu pot sa invat, nici nu vreau sa-mi pierd timpul. Asa ca sunt intr-o dilema. Si dilema asta ma consuma momentan atat de tare, incat obosesc. Pana la urma se pare ca solutia e sa ma culc. Si e doar 7 jumate.
Desteapta-te romane!
E liniste si intuneric in tot campusul. Tocmai am realizat ca sunt dezolata. Singurul sunet pe care il aud este tiuitul enervant al alarmei, care ne anunta incontinuu ca e "Power trouble". Nu zau!
P.S. Este ora 1 noaptea. Tocmai s-au implinit 6 ore jumate de cand s-au stins luminile. Acum avem din nou electricitate, civilizatie. Dar am avut o seara superba, si parca toata vraja a plecat odata cu intunericul...
Saturday, December 2, 2006
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment