Inceput didactic la CEX

O noua dimineata insorita de sambata, si eu ca o scolarita, incantata ducandu-ma la scoala. Da, pare ciudat ca fac asta sambata dimineata. Si poate e si mai ciudat ca ma simt ca o scolarita, din moment ce eu sunt in cazul asta profesoara.

Anul acesta mi-am luat inima in dinti si m-am oferit sa predau cateva cursuri la CEX. CEX-ul, pentru cei care nu cunosc, este Centrul de Excelenta in Filosofie. Un loc absolut minunat pentru o initiere in indeletnicirea filosofica, dedicata celor care abia incep sa dea timid cu nasul de aceasta (in principal, elevi de liceu). Domnul Sandoiu este figura emblematica a CEXului, si coloana lui vertebrala. Sunt absolut sigura ca fara figura socratica a dumnealui, CEXul nu ar exista.

Ma gandesc ca e interesant si in acelasi timp trist ca pe vremea cand eram si eu eleva la CEX (in 2003/2004), blogurile nu erau un fenomen in Romania. Din acest motiv, la vremea aceea nu am avut inspiratia sa-mi astern trairile - care au fost unele importante si intense.

In cazul meu, CEXul a fost indicatorul dupa care m-am ghidat cand am ajuns la "intersectia" clasei a 12-a. A fost elementul care m-a transformat profund ca persoana - m-a maturizat, m-a facut nitel mai inteleapta si mai deschisa la minte, mi-a indreptat rationarea, si mi-a adancit curiozitatea pentru lume. Pana la CEX, stiam ca imi plac multe lucruri, dar n-o vedeam neaparat ca pe-o virtute: era mai degraba o extenuare si risipire de energie faptul ca nu puteam sa ma hotarasc daca imi place mai mult fizica, biologia, sau matematica, sau romana, sau franceza, sau chimia, sau informatica, sau economia, sau engleza.... si prin urmare ma duceam la toate olimpiadele. Iar cand te risipesti in 10 parti, risipit ramai. Cu atat mai mult in clasa a 12-a, cand e presiunea sociala ca trebuie sa-ti alegi facultatea (si, implicit, cariera), iar mie imi placeau toate si nici una mai mult ca alta!

Filosofia a fost salvarea mea. Intr-un sens pozitiv, a fost ceea ce mi-a oferit toate domeniile deodata, mi-a format o cunoastere a fundamentelor a tuturor lucrurilor care se intampla pe lumea asta si in intelectul uman. Pentru o voce critica, filosofia a fost ceea ce mi-a "amanat" decizia de specializare pentru inca 4 ani.

Cert este ca fara CEX nu as fi ajuns aici. La CEX am facut logica la un nivel superior, greaca veche, am analizat Kant rand cu rand. La 17 ani. Ce am invatat intr-un an de CEX nu am invatat in 5 ani de facultate, pe nici un continent. Probabil ca asta va fi valabil si in viitor.

De pe-atunci simteam o admiratie, o stima, si o sfiosenie profunda pentru oamenii care fac parte din CEX - profesori si seminaristi. De-a lungul ultimilor 5 ani, desi poate am invatat multe lucruri noi la facultatea de filosofie, tot nu am reusesc sa depasesc aceasta combinatie de sentimente. Si, implicit, nu m-am simtit pregatita sa vin EU la CEX si sa ii invat EU pe alti copii de liceu ce am invatat eu.

Iata insa ca mi s-a intamplat si ca imi place la nebunie. In mod explicit m-am gandit intotdeauna ca am talent pedagogic. Si mai ales o nevoie stringenta si adanc inradacinata in constiinta ca vreau sa impartasesc ce aflu si ce gandesc cu cei care vor sa invete.

Voila, acuma s-a confirmat empiric. Se pare ca si elevii mei (ce mi-au devenit foarte dragi de cat de pasionati si curiosi si destepti sunt) ma plac si vor sa afle lucruri de la mine. Intuitiv, cred ca nici ca se putea un loc mai bun decat CEXul unde sa-mi incep cariera academica. Mi-a dat incredere in fortele proprii si ma incurajeaza sa continui sa merg pe drumul pe care l-am inceput.